IDOMENEO
Wolfgang Amadeus Mozart (1756 - 1791)
Opera in three acts in Italian
Liberetto: Abbé Varesco after a French Opera by Campra and DanchetPremièr in Munich - 29 January 1781
27 January - 02†, 04, 09, 12 February 1968
Teatro alla Scala, Milano
TEATRO ALLA SCALA DI MILANO
First Performance at La Scala
Conductor: Wolfgang Sawallisch
Chorus master: Norberto Benaglio
Stage director: Oscar Fritz Schuh
Scene and costumes: Caspar Neher
Idomeneo King of Crete WALDEMAR KMENTT tenor
Idamante his son PETER SCHREIER tenorIlia a Trojan Princess MARGHERITA RINALDI soprano
Electra a Greek Princess LEYLA GENCER soprano [Role debut]
Arbace confidant of Idomeneo DOMENICO TRIMARCHI bass baritone
High Priest of Neptune NICOLA ZACCARIA bass
Voice of Neptune VATSLOVAS DAUNORAS bass
Prima Cretese LIMBANIA LEONI soprano
Seconda Cretese LUCIANA REZZZDORE soprano
Primo Troinao WALTER GULLIANO tenor
Secondo Troinao DINO MANTOVANI bass
Time: Antiquity
Place: Crete
† Recording date
Photos © ERIO PICCAGLIANI, Milano
GENCER ALLA SCALA
IDOMENEO
STAGIONE 1967 – 1968
OPERA MAGAZINE
1967 December
MUZICA MAGAZINE
1968 Jnuary
IOLANDA MARCULESCU
Zile în Italia
Impresiile adinci pe care mi le grelase, in urma cu doi
ani, vizitarea citorva oraşe italiene erau încă vil si revederea alitor valori
istorice si artistice este capebild intotdeauna sa creeze o stare de permanentd
infrigurare și curiozitate profesionaid. Intr-adevar, pentru dublul scop al
calatoriei mele de documentare, in calitate de solistá a Operei Románe şi de
conferentiar la clase de canto a Conservatorului din Bucureşti - Italia
reprezinte un sol fertil in cunostinte si noutati.
Sub soarele cald de februarie de pe cerul meridional, colindam ca oricare vizitator al Romei, fascinata de numeroasele frumuseți pastrate dealungul secolefor: Forumul Roman, Colisseumul, mulțimea palatelor vechilor familii, piețele istorice, galeriile nationale de artd antică, renascentista sau moderné. La Milano, insd. zile cu ceață, ploi intermitente si peisaje impietate de prezente industriale, te faceau so uiți clima iernii sudice, atit de placuta la Roma, si sd te gindesti cu mirare cum de s-a putut dezvolta, Intr-un mediu atit de neprielnic o artd atit de delicată ca cea a belcanto-ului de la Scala". Spectacolele audiate au impréstiat insă orice temeri, căci inalta ținută artistica continud se caracterizeze stagiunile de la Milano. Am avut prilejul sa ascult, de asta data, doud lucrari, am putea spune, diametral opuse din punct de vedere al expresiei muzicale: opera pretențioasa a lui Mozart Idomeneo In genul seria" si opera compozitorului contemporan italian Gian Francesco Malipiero, comedie in trei acte cu un prolog, pe un libret al compozi torului inspirat după o piesă de Jacomo Callot (1583-1635), cunoscut autor de commedia d'arte, pre-Jucrată de E. T. A. Hoffmann.
Premiera operei Idomeneo avusese loc doar cu citeva zile inainte, astiel cd prospetimea spectacoslui era explicabild. Ceea ce cucerea insd in mod deosebit era autenticitatea stilistică si slefuirea de amdnunt a intregii reprezentații. Montarea se bucurd de concursul a cinci creatori principali germani-dirijorul Wolfgang Sawalisch, regizorul Oscar Fritz Schuh scenograful Gaspar Neher si cintăreții Waldemar Knent (Idomeneo) si Peter Schreir (Idamante)-ast- iel incit cu aportul restului formației orchestrale. corale şi solistice, Mozart reinvie in deplinătatea intențiilor sale initiale. Soliştii italieni s-au integrat organic liniei generale impusă de dirijor. Am avut plecerea sd reascult pe soprane Margherita Rinaldi, In rolul fiel, filca lui Priam- cunoscute publicului bucurestean din spectacolele cu Rigoletto", sustinute cu citiva ani in urma pe scena Salii Palatului.
Din nou am putut remarca deosebita ei tehnicd vocald ce atinge desăvîrşirea in acest rol, conducând cu un calm remarcabil si cu o stópinire ideald instrumentul vocal in ariile dificile. Nuanțele si timbrul glasului ei au impus o liniste desdvirsità in sald, aveam chiar impresia ca oamenii au fost atit de fascinati incit nici nu mai respirau. In rolul Elettrei, soprana dramatica Leyla Gencer (de origine turca) a parcurs cu stäpinire partitura la fel de dificild a rolului, deşi, pe alocuri. inegald, mai cu seamd in registrul grav, prea mult pectorizat. Buna impresie a reprezentației a fost favorizata de unitatea muzicala a tuturor compartimentetor, admirabil servité pentru perceperea de către auditor prin acustica ireprosabild a sálii. Scenografia a colaborat semnificativ in spectacol, folosind cu price pere marea deschidere a scenei, obținind, prin bolti, coloane și puține elemente aderente, eiectul unor profunzimi impresionante.
Comedia muzicala a lui Malipiero reprezinté o imbinare de pantomima si teatru liric, o alaturare de real si ficțiune, condiționate de concepția compozitorului oglinditd in tratarea acestui subiect. Sint semnficative rindurile scrise de el sase ani după premiera spectacolului: e greu sd-fi inchipui ca tot ce apare in fala ochilor nostri există cu adevărat. Lumina şi starea noastră de conștiințe domină şi schimbă ceea ce vedem. Impresiile noastre sint deci subordonate une: infinitați de evenimente pe care viata ni le prezinta sau reprezinto, In care noi insine ne transformam in actori, féré ca totuşi sa intervenim pentru a schimba desidșuarea comediei".
Mi-a reținut in mod pidcut atenția melodismul şi cantabilitatea frazelor Inspirate, purtate prin meandrele unor armonii indraznete dar agreabile si care II indicd pe compozitor ca un adevarat continuator al tradițiilor muzicii de operd italiand, izvorite din cintece si din subiecte autohtone, redate cu sinceritate creatoare. Opera lui Malipiero poate fi integrată artei contemporane, in care muzica este determinantd in realizarea unui fluid sonor adecvat vocii, adevăratului cint de operd, oferind prilejul cintăreților de a-si demonstra atit virtuozitatea tehnice, cit si posibilitățile vocale naturale. Cu toată reținerea ce se facea simțite din partea publicului fata de aceasta lucrare in care noul apare uneori ostentativ, opera lui Malipiero este apreciată ca un titlu reuşit in repertoriul teatrului Le Scala.
Opera din Roma am cunoscut-o printr-un spectacol clasic din repertoriul säu-Fiica Regimentului de Donizetti. Montare de mai veche facturd. In care regia si scenografia nu aduc nimic interesant, Flica Regimentului se prezinta totuşi cu regularitate la citeva zile, alaturi de putinele titluri din repertoriul curent al acestui colectiv, datorita rásundtorului succes al interpretel principale soprana Anna Mollo (lansata in toald Jumea muzicala Indeosebi prin Inregistrarea operelor Traviata" si Madame Butterfly" si ecranizarea Traviate"). Demonstrație de Inaltă clasă interpretativa, apariția Annel Moffo cucereste prin virtuozitate si palete multicolord a nuantelor vocale si actoricesti. Partenerul el, tenorul R. Cioni, in ciuda unei voci sonore și frumos timbrată, nu reușește să fie in totdeauna egal. Renumele Annel Mollo a atras publicul umplind sala pind la refuz, transformind pe cel 2500 de ascultatori in entuziasti pasionați de arta celebrei cintarete.
O latura importantă a activitatii mele in timpul sederii in Italia a constituit-o schimbul de experiența pedagogică cu cadrele didactice din doud institute superioare de invatamint muzical Academia Santa Cecilia" din Roma si Conservatorul din Milano. Intilniri, lecții, spectacole și mai ales lungi discuții profesionale au ajutat la conturarea unor invațăminte despre modul de desidşurare al cursurilor de canto si despre felul in care isi insușesc studentii italieni notiunile principale pentru a deveni interpreti capabili de a duce mai departe laima artei bel-canto-ului.
Ceea ce caracterizează Indeosebi repertoriul este preferința pentru Mozart. Operele acestui clasic figurează, în planul majorității studenților, indiferent de an, alese după gradul dificultatilor tehnice ce le ridica tiecare arie sau rol. Predilectia aceasta are o oarecare comunitate de idei si de orientare cu cea a catedrei de canto din Bucuresti, deşi intre ele exista anumite deosebiri de mai mică sau mai mare insemnătate. Astlel, In timp ce la Bucuresti, Mozart se studiazd in detaliile sale semnificative, recurgindu-se la analize prealabile sau pe parcurs ale fiecărei fraze, prin sublinierea amanuntité a textului si prin marcarea interventiilor actoriceşti din linia vocald, In scolile italiene stilul mozartian este realizat pe pasaje ample, pe arii. duele, scene sau spectacol de ansamblu. Dealtfel, intregul studiu al repertoriului- aşa cum l-am urmarit la cursurile profesorilor Alba Anzelotti şi Favaretto (la Roma) si Maria Carbone si Campo Galleani (la Milano) se axeaza pe studierea virtuozitatii tehnice dealungul unor fraze de mare intindere, pe stäpiniren registrelor extreme, urmarind mai putin impostatio vocil si mai mult specularea culorilor sale naturale. favorizați dealtfel şi de calitatea materialelor vocale ale cursanților. Se studiază deasemenea mult piese muzicale In limba originald, tendinfo ce se confirma dealtminteri si in preocuparea teatrelor de a monta spectacole in limba originald. La Torino, a avut loc nu de mult premiera operei lui Debussy Pelleas si Melisande, cintata in limba franceză și cu participarea unor solisti al operelor franceze. Această orientare de asimilare a repertoriului in originalul sdu stilistic st textual este mai resimtito la Milano. Clasa de lied din cadrul acestui Conservator marchează preocu parea de a forma interpreti specializati in acest gen muzical, cu o Importante e sa independenta. Directorul Conservatorului, maestrul Napoli, mi-a vorbit cu multà caldura despre arta Interpretative a compatriotulu Petre Munteanu tenor de renume pe multe scene ale lumil, care, stabilit la Milano, include adeseori in concertele sale lucrari de compozitoril románi C. Brdijolu, Gh. Stephanescu, Tiberiu Brediceanu, Emil Montia si altii. Petre Munteanu a fost propus sd ocupe, din toamna acestui an, catedra de lied a reputatei instituti de invatamint superior artistic din Milano. Este o noud recunoastere a valorilor interpretative de cint romá nesc peste hotare, continuind galeria marilor nume care au venit in contact cu cultura italiana, alaturi de dirijorii Jonel Perlea (cunoscut ca director al Sca lei" declungul a cinci ani).
Serghi Celibideche si cintareții Harichléa Darclée, Elena Teodorini, Grigore Gabrie lescu, Stela Roman, Maria Cebotari, Viorica Ursuleac, Virginia Zeani Nicolae Herlea, Elena Cernei, Octav Enigdrescu, Dan Iordachescu şi multi altii.
Zilele petrecute in Italia au reprezentat un inepu. zabil izvor de frumesele dar şi de Invälàminte. Sin multe lucruri pe care le gasim transplantate in viata artistică și didactica de la noi prin tradiție activitata de veacuri a artei de operd. Intotdeauna Insă o atare vizită descopera noi valori, produce noi emoții și satisfacții estetice, colaborează la imbogatirea orizontului interpretativ si a posibilitatilor de expresie a fiecăruia dintre noi interpret sau pedagog.
Sub soarele cald de februarie de pe cerul meridional, colindam ca oricare vizitator al Romei, fascinata de numeroasele frumuseți pastrate dealungul secolefor: Forumul Roman, Colisseumul, mulțimea palatelor vechilor familii, piețele istorice, galeriile nationale de artd antică, renascentista sau moderné. La Milano, insd. zile cu ceață, ploi intermitente si peisaje impietate de prezente industriale, te faceau so uiți clima iernii sudice, atit de placuta la Roma, si sd te gindesti cu mirare cum de s-a putut dezvolta, Intr-un mediu atit de neprielnic o artd atit de delicată ca cea a belcanto-ului de la Scala". Spectacolele audiate au impréstiat insă orice temeri, căci inalta ținută artistica continud se caracterizeze stagiunile de la Milano. Am avut prilejul sa ascult, de asta data, doud lucrari, am putea spune, diametral opuse din punct de vedere al expresiei muzicale: opera pretențioasa a lui Mozart Idomeneo In genul seria" si opera compozitorului contemporan italian Gian Francesco Malipiero, comedie in trei acte cu un prolog, pe un libret al compozi torului inspirat după o piesă de Jacomo Callot (1583-1635), cunoscut autor de commedia d'arte, pre-Jucrată de E. T. A. Hoffmann.
Premiera operei Idomeneo avusese loc doar cu citeva zile inainte, astiel cd prospetimea spectacoslui era explicabild. Ceea ce cucerea insd in mod deosebit era autenticitatea stilistică si slefuirea de amdnunt a intregii reprezentații. Montarea se bucurd de concursul a cinci creatori principali germani-dirijorul Wolfgang Sawalisch, regizorul Oscar Fritz Schuh scenograful Gaspar Neher si cintăreții Waldemar Knent (Idomeneo) si Peter Schreir (Idamante)-ast- iel incit cu aportul restului formației orchestrale. corale şi solistice, Mozart reinvie in deplinătatea intențiilor sale initiale. Soliştii italieni s-au integrat organic liniei generale impusă de dirijor. Am avut plecerea sd reascult pe soprane Margherita Rinaldi, In rolul fiel, filca lui Priam- cunoscute publicului bucurestean din spectacolele cu Rigoletto", sustinute cu citiva ani in urma pe scena Salii Palatului.
Din nou am putut remarca deosebita ei tehnicd vocald ce atinge desăvîrşirea in acest rol, conducând cu un calm remarcabil si cu o stópinire ideald instrumentul vocal in ariile dificile. Nuanțele si timbrul glasului ei au impus o liniste desdvirsità in sald, aveam chiar impresia ca oamenii au fost atit de fascinati incit nici nu mai respirau. In rolul Elettrei, soprana dramatica Leyla Gencer (de origine turca) a parcurs cu stäpinire partitura la fel de dificild a rolului, deşi, pe alocuri. inegald, mai cu seamd in registrul grav, prea mult pectorizat. Buna impresie a reprezentației a fost favorizata de unitatea muzicala a tuturor compartimentetor, admirabil servité pentru perceperea de către auditor prin acustica ireprosabild a sálii. Scenografia a colaborat semnificativ in spectacol, folosind cu price pere marea deschidere a scenei, obținind, prin bolti, coloane și puține elemente aderente, eiectul unor profunzimi impresionante.
Comedia muzicala a lui Malipiero reprezinté o imbinare de pantomima si teatru liric, o alaturare de real si ficțiune, condiționate de concepția compozitorului oglinditd in tratarea acestui subiect. Sint semnficative rindurile scrise de el sase ani după premiera spectacolului: e greu sd-fi inchipui ca tot ce apare in fala ochilor nostri există cu adevărat. Lumina şi starea noastră de conștiințe domină şi schimbă ceea ce vedem. Impresiile noastre sint deci subordonate une: infinitați de evenimente pe care viata ni le prezinta sau reprezinto, In care noi insine ne transformam in actori, féré ca totuşi sa intervenim pentru a schimba desidșuarea comediei".
Mi-a reținut in mod pidcut atenția melodismul şi cantabilitatea frazelor Inspirate, purtate prin meandrele unor armonii indraznete dar agreabile si care II indicd pe compozitor ca un adevarat continuator al tradițiilor muzicii de operd italiand, izvorite din cintece si din subiecte autohtone, redate cu sinceritate creatoare. Opera lui Malipiero poate fi integrată artei contemporane, in care muzica este determinantd in realizarea unui fluid sonor adecvat vocii, adevăratului cint de operd, oferind prilejul cintăreților de a-si demonstra atit virtuozitatea tehnice, cit si posibilitățile vocale naturale. Cu toată reținerea ce se facea simțite din partea publicului fata de aceasta lucrare in care noul apare uneori ostentativ, opera lui Malipiero este apreciată ca un titlu reuşit in repertoriul teatrului Le Scala.
Opera din Roma am cunoscut-o printr-un spectacol clasic din repertoriul säu-Fiica Regimentului de Donizetti. Montare de mai veche facturd. In care regia si scenografia nu aduc nimic interesant, Flica Regimentului se prezinta totuşi cu regularitate la citeva zile, alaturi de putinele titluri din repertoriul curent al acestui colectiv, datorita rásundtorului succes al interpretel principale soprana Anna Mollo (lansata in toald Jumea muzicala Indeosebi prin Inregistrarea operelor Traviata" si Madame Butterfly" si ecranizarea Traviate"). Demonstrație de Inaltă clasă interpretativa, apariția Annel Moffo cucereste prin virtuozitate si palete multicolord a nuantelor vocale si actoricesti. Partenerul el, tenorul R. Cioni, in ciuda unei voci sonore și frumos timbrată, nu reușește să fie in totdeauna egal. Renumele Annel Mollo a atras publicul umplind sala pind la refuz, transformind pe cel 2500 de ascultatori in entuziasti pasionați de arta celebrei cintarete.
O latura importantă a activitatii mele in timpul sederii in Italia a constituit-o schimbul de experiența pedagogică cu cadrele didactice din doud institute superioare de invatamint muzical Academia Santa Cecilia" din Roma si Conservatorul din Milano. Intilniri, lecții, spectacole și mai ales lungi discuții profesionale au ajutat la conturarea unor invațăminte despre modul de desidşurare al cursurilor de canto si despre felul in care isi insușesc studentii italieni notiunile principale pentru a deveni interpreti capabili de a duce mai departe laima artei bel-canto-ului.
Ceea ce caracterizează Indeosebi repertoriul este preferința pentru Mozart. Operele acestui clasic figurează, în planul majorității studenților, indiferent de an, alese după gradul dificultatilor tehnice ce le ridica tiecare arie sau rol. Predilectia aceasta are o oarecare comunitate de idei si de orientare cu cea a catedrei de canto din Bucuresti, deşi intre ele exista anumite deosebiri de mai mică sau mai mare insemnătate. Astlel, In timp ce la Bucuresti, Mozart se studiazd in detaliile sale semnificative, recurgindu-se la analize prealabile sau pe parcurs ale fiecărei fraze, prin sublinierea amanuntité a textului si prin marcarea interventiilor actoriceşti din linia vocald, In scolile italiene stilul mozartian este realizat pe pasaje ample, pe arii. duele, scene sau spectacol de ansamblu. Dealtfel, intregul studiu al repertoriului- aşa cum l-am urmarit la cursurile profesorilor Alba Anzelotti şi Favaretto (la Roma) si Maria Carbone si Campo Galleani (la Milano) se axeaza pe studierea virtuozitatii tehnice dealungul unor fraze de mare intindere, pe stäpiniren registrelor extreme, urmarind mai putin impostatio vocil si mai mult specularea culorilor sale naturale. favorizați dealtfel şi de calitatea materialelor vocale ale cursanților. Se studiază deasemenea mult piese muzicale In limba originald, tendinfo ce se confirma dealtminteri si in preocuparea teatrelor de a monta spectacole in limba originald. La Torino, a avut loc nu de mult premiera operei lui Debussy Pelleas si Melisande, cintata in limba franceză și cu participarea unor solisti al operelor franceze. Această orientare de asimilare a repertoriului in originalul sdu stilistic st textual este mai resimtito la Milano. Clasa de lied din cadrul acestui Conservator marchează preocu parea de a forma interpreti specializati in acest gen muzical, cu o Importante e sa independenta. Directorul Conservatorului, maestrul Napoli, mi-a vorbit cu multà caldura despre arta Interpretative a compatriotulu Petre Munteanu tenor de renume pe multe scene ale lumil, care, stabilit la Milano, include adeseori in concertele sale lucrari de compozitoril románi C. Brdijolu, Gh. Stephanescu, Tiberiu Brediceanu, Emil Montia si altii. Petre Munteanu a fost propus sd ocupe, din toamna acestui an, catedra de lied a reputatei instituti de invatamint superior artistic din Milano. Este o noud recunoastere a valorilor interpretative de cint romá nesc peste hotare, continuind galeria marilor nume care au venit in contact cu cultura italiana, alaturi de dirijorii Jonel Perlea (cunoscut ca director al Sca lei" declungul a cinci ani).
Serghi Celibideche si cintareții Harichléa Darclée, Elena Teodorini, Grigore Gabrie lescu, Stela Roman, Maria Cebotari, Viorica Ursuleac, Virginia Zeani Nicolae Herlea, Elena Cernei, Octav Enigdrescu, Dan Iordachescu şi multi altii.
Zilele petrecute in Italia au reprezentat un inepu. zabil izvor de frumesele dar şi de Invälàminte. Sin multe lucruri pe care le gasim transplantate in viata artistică și didactica de la noi prin tradiție activitata de veacuri a artei de operd. Intotdeauna Insă o atare vizită descopera noi valori, produce noi emoții și satisfacții estetice, colaborează la imbogatirea orizontului interpretativ si a posibilitatilor de expresie a fiecăruia dintre noi interpret sau pedagog.
CORRIERE DELLA SERA
1968.01.27
CORRIERE DELLA SERA
1968.01.27
AVANTI
1968.01.28
CORRIERE DELLA SERA
1968.01.28
OPERA MAGAZINE
1968 April
KOBBE'S COMPLETE OPERA BOOK
1976
IL PICCOLO
1990.12.03
COMPLETE RECORDING
1968.02.02
Recording Excerpts [1968.02.02]
Estinto e Idomeneo? Tutte nel cor vi sento Act I Scene VI
Idol mio se ritroso Act II Scene IV
D'Oroste d'Aiace Act III Scene X
